Text de prezentare a autorului/biroului în limba maternă
Această lucrare de diplomă reprezintă rezultatul unui efort comun realizat de echipa de studenți formată din Timotei Hotea, Eduard Găleșanu și Pașca Georgiana. Deși fiecare membru aduce în proiect perspective diferite, aspirații și idealuri complementare, dorința de a dezvolta împreună o lucrare complexă și unitară a constituit fundamentul acestei colaborări. Motivația de a aborda o temă de o importanță majoră, precum reciclarea unei resurse extrem de răspândite cum este plasticul, a ghidat acest demers participativ. În final, proiectul s-a concretizat într-o strategie complexă menită să propună soluții eficiente pentru gestionarea și reciclarea plasticului în România, având un accent deosebit pe municipiul Timișoara. Toți cei trei arhitecți s-au format profesional în Timișoara, oraș în care contribuie activ la dezvoltarea unui mediu construit mai calitativ.
Descrierea proiectului în limba maternă
Născut din deșeu, MEKA își propune să construiască o arhitectură a comuniunii și a proximității, transformând deșeurile în resursă, fabrica în infrastructură publică și reciclarea într-un act cultural. Muzeul Cunoașterii și Conștientizării Ecologice (Museum of Ecological Knowledge and Awareness) devine un hub al transformării plasticului în regiunea Banat, un habitat vizionar ce se dezvoltă în jurul unui lanț neîntrerupt de materie și gest uman.
Ansamblul propus reunește trei funcțiuni majore: o fabrică de reciclare a plasticului, un institut de cercetare aplicată și un muzeu al plasticului, toate integrate prin reconversia fostei platforme industriale Mecatim din Timișoara. Proiectul pornește de la premisa că arhitectura poate deveni un motor activ al proceselor tehnologice și sociale, unde reciclarea generează direct infrastructură culturală.
Producția de filament din plastic reciclat, imprimarea 3D, cercetarea compușilor sintetici și expunerea publică a întregului ciclu de viață formează un sistem coerent și vizibil. Acesta este susținut de o structură modulară realizată parțial din plastic reciclat și resurse locale. Curtea interioară, zonele tehnice și spațiile expoziționale sunt legate printr-un traseu public continuu.
Folosit atât ca materie primă, cât și ca limbaj arhitectural, plasticul este recuperat și reintrodus în spațiul public. MEKA propune astfel o strategie urbană în care reciclarea devine un gest civic fondator.
