Text de prezentare a autorului/biroului în limba maternă
Marius Găman și Ana-Maria Branea lucrează sub numele :STUDIO la o serie proiecte de cercetare și concursuri naționale și internaționale ce tratează diverse teme de urbanism, de la scara teritoriului până la designul urban de spații publice. Proiectele realizate urmăresc să genereze îmbunătățiri în spațiile construit și să modifice peisajule construite și naturale prin intervenții sustenabile și practice, care să răspundă necesităților actuale ale diverselor comunității. O bună parte din aceste proiecte au fost premiate și expuse la nivel național și internațional.
Descrierea proiectului în limba maternă
Într-un peisaj plat în care fiecare movilă este numită deal și există o nevoie palpabilă de un peisaj mai dinamic, proiectul a luat naștere dintr-o întrebare sâcâitoare, am putea crea un peisaj continuu, pliat peste el însuși? În timpul proiectării unui bloc cu parterul ridicat pentru a permite un loc de joacă aventuros dedesubt, ideea de a continua aceeași abordare în interiorul apartamentelor a condus la o cercetare liberă, continua, de explorare prin proiectare.
Trăim în spațiu mulat, folosind incinta lui ca fundal sau luăm o bucată din el, un perete, o podea, mobilierul și îl împingem în lumina reflectoarelor. Întrebarea de cercetare - pot planurile orizontale să devină elemente pozitive, dincolo de definirea unui plan, un peisaj dinamic, sălbatic, care asumă roluri multiple și se adaptează nevoilor noastre; abordează manipularea spațiilor prin înălțime.
În cadrul proiectului operăm pe 3 scări. La scara clădirii, accentul s-a pus pe mișcarea pe verticală, tipul de scări, numărul de podeste și niveluri și impactul acestora asupra expresiei exterioare a peisajului interior. Plutind deasupra solului cu doar punctele de acces și câteva spații comune întrerupându-i continuitatea, clădirea definește un spațiu public dedesubt. Terasa, o suprafata denivelata determinată de apartamentele de dedesubt, genereaza o varietate de spații comune pentru locuitori.
La nivelul apartamentului, de cele mai multe ori diferenta intre mărimea spațiilor se fac doar prin pereți în timp ce planurile orizontale raman constante. A fost creat un catalog de variații ale înălțimii spațiilor în funcție de gradientul public-privat, de numărul de persoane care folosesc de obicei acel spațiu și de importanța acestora în ierarhia spațială internă.
La nivelul unei încăperi a fost analizat spațiul fizic și psihologic necesar unei persoane. Rezultatul a arătat că doar 14,5% din timp stăm în picioare, restul stăm pe scaun, canapea sau întinși în pat, ceea ce determină o mutație ergonomică – o serie de intervenții spațiale, care pot fi folosite ca depozitare, și pot determina aproximativ 15% eficiență în modul în care folosim spațiul.
Deși unele iterații nu sunt plauzibile, lucrul în secțiuni, testarea modului în care diferitele configurații ale acestor elemente formale generează și definesc tipuri specifice de spații prezintă o căutare continuă pentru a sparge matrița.
