Marius Găman este cadru didactic în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara. Își desfășoară activitatea în cadrul :STUDIO, laborator de cercetare și experimentare, punând accent pe înțelegerea și explorarea modelelor și parametrilor urbani, transformările urbane și practicile de planificare, arhitectura și design. :STUDIO este dedicat creării de intervenții și proiecte durabile, dezvoltate în principal pentru concursuri și cercetare academică. Aceste investigații și experimente au fost publicate, premiate și expuse la nivel național și internațional.

Parte a primei ediții a festivalului FAST, Festival for Architecture Schools of Tomorrow, sub tema Sustainable Futures, expoziția organizata in cadrul Cazarmei U abordează tema sustenabilității atât prin utilizarea unui spațiu abandonat, intenționat ne reamenajat cu ocazia evenimentelor cât și prin reutilizarea tuturor obiectelor din cadrul acesteia în spațiile facultății ulterior. Expoziția FAUT 50+3 reprezintă un colaj de proiecte - diverse discipline, generații, ani universitari - o structurare tematică a haosului creativ, împărțită între istoria facultății, cei 50 de ani sărbătoriți în 2020, și prezentul acesteia, respectiv ultimii 3 ani universitari, în particular post pandemie, marcați de schimbări de viziune, abordare și digitalizare. Expoziția colaj prezintă povestea discontinuă ilustrată prin proiectele din cadrul celor două licențe, Arhitectură și Mobilier și amenajări interioare, cele 3 masterate, Restaurare și Regenerare Patrimonială, Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Tendințe, materiale și tehno- logii noi în arhitectura de interior, activitățile de practică organizate și proiectele de cercetare elaborate. Cazarma U găzduiește sub umbrela ”după sculptură” o prezentare non liniară, sub formă de colaj de povești - obiectele, machete, create în cadrul licenței de arhitectură în ultimii 20 de ani. Tema locuirii în mediul urban este ilustrată prin proiectele anilor 2, 3 și 5. Inspirată de expoziția organizată în același spațiu Monumental și efemer. Memorie sculptată, selecția de pseudo-sculpturi încadrează ciclul de formare a studenților de arhitectură prezentând în paralel proiecte realizate în primul și ultimul an de studiu. Acoperind 20 de generații, temele, stilurile arhitecturale, problemele abordate formează un mozaic al identității școlii de arhitectură din Timișoara. Tema colajului este dusă mai departe și în organizarea exponatelor și interacțiunea acestora cu spațiul, suprapunere de istorii, materialității, nou și vechi, spațiul fizici și lumi imaginare. Peretele negru conduce vizitatorii către intrare, golurile din cadrul acesteia permițând înrămarea unor elemente centrale expoziției fără însă a permite scurtcircuitarea traseului. Utilizarea meselor de mari dimensiuni amplasate în centru spațiilor deschid vizitatorilor multiple trasee de parcurgere a expoziției, fiecare generându-si propriul colaj, omițând sau revenind asupra unor zone, și prezentând constant exponatele în contextul spațiului degradat.