Centru pentru industrii creative

Mara Pauliuc este arhitect, absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Este interesată de arhitectura care pornește dintr-o citire atentă a contextului, a memoriei locului și a modului în care oamenii folosesc orașul. Procesul său de lucru este deopotrivă riguros și intuitiv, iar cercetarea, desenul, cartografierea, vizitele pe teren și explorarea prin imagini ocupă un rol esențial în dezvoltarea proiectelor. În lucrările sale urmărește intervenții sensibile, capabile să continue identitatea unui loc într-o manieră contemporană, fiind preocupată în special de regenerare urbană, reutilizare adaptivă, patrimoniu productiv și de relația dintre arhitectură, spațiul public și comunitate. Proiectul său de diplomă a fost selectat între cele mai bune 20 de proiecte de absolvire și inclus în expoziția Best Diploma 2026. Alte două proiecte academice au fost selectate pentru expoziții organizate la ARCUB, dedicate simulării proiectului de diplomă și reutilizării adaptive a Cinematografului Marconi.

Proiectul propune un centru pentru industrii creative, restaurare și manufactură contemporană în cartierul Fabric din Timișoara, pornind de la memoria sa productivă. Aici, locuirea, meșteșugurile și activitățile manufacturiere au coexistat timp îndelungat, iar această relație se păstrează încă în structura urbană, în loturile lungi, casele-vagon, curțile interioare și profunzimea parcelelor. Intervenția se înscrie într-o strategie mai amplă de regenerare, care conectează piețele, traseele pietonale și spațiile subutilizate printr-o axă culturală și propune, în locul unei transformări radicale, activarea treptată a cartierului prin intervenții punctuale. La scara sitului, clădirea completează frontul stradal și, în același timp, deschide parcela spre interior. Pornind de la tipologia casei-vagon și de la logica lotului lung, volumul este modelat prin subtracții care generează curți, logii, terase, treceri și spații intermediare. Centrul reunește ateliere pentru restaurare, prototipare și prelucrarea lemnului, metalului și sticlei, alături de spații pentru cercetare, colaborare, expunere și activități publice. Organizarea funcțională răspunde cerințelor de accesibilitate, zgomot și tehnologie, astfel încât producția grea este amplasată la nivelurile inferioare, parterul devine deschis și accesibil orașului, iar etajele sunt dedicate cercetării, colaborării și manufacturii fine. Prin curtea engleză, lumina naturală pătrunde în subsol, iar atelierele devin vizibile, astfel încât producția nu este ascunsă, ci adusă în relație directă cu spațiile publice ale clădirii. Curtea interioară devine astfel nucleul proiectului, transformând profunzimea parcelei într-un spațiu comun, luminos și activ, care leagă volumele, funcțiunile și utilizatorii. În același timp, perspectivele încadrate către Biserica Millennium păstrează legătura cu unul dintre reperele majore ale cartierului. Structura mixtă, alcătuită dintr-o bază și planșee din beton armat, completate la nivelurile superioare de închideri ușoare pe structură de lemn, susține această organizare stratificată. Tencuiala, suprafețele vitrate și tabla fălțuită, continuată pe acoperișurile înclinate, reunesc volumele într-o imagine contemporană și unitară. Prin această intervenție, arhitectura completează țesutul existent, activează interiorul parcelei și continuă patrimoniul productiv al Fabricului într-o formă actuală.