Text de prezentare a autorului/biroului în limba maternă
Attila Wenczel s-a născut în Timișoara, în 15 noiembrie 1977. A urmat cursurile Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Politehnica Timișoara, și a început să practice profesia de architect încă din perioada studenției. Lucrează în cadrul biroului PS2, fondat în anul 2003 alături de co-fondatorul acestuia arhitectul Claudiu Toma . Printre cele mai importante premii arhitecturale obținute de biroul PS2 amintim: premiul BIG SEE ARCHITECTURE AWARD 2020, East Centric Architecture, Bucharest Triennale – installation section for –Timișoara 2021 – “Memoriile Cetății”, premii și nominalizari la Anuala de Arhitectură Timișoreană, premiu și nominalizare la BETA, nominalizare la Bienala Națională de Arhitectură 2008 cu lucrarea „White Apartment”, premii și mențiuni la concursuri OAR, precum și alte premii locale, naționale și internaționale. De asemenea, regăsim lucrările Parasite Studio publicate în reviste naționale și internaționale printre care Philip Jodidio cu lucrarea “White Houses” (Thames & Hudson ), Octogon (Ungaria), ANDREAS K. VETTER, Raumideen (Callwey , Germania) dar și pe siteuri de specialitate archdaily.com si designboom.com
Descrierea proiectului în limba maternă
La sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea cartierului Fabric a impulsionat transformarea Pieței Traian într-un al doilea pol urban al Timișoarei, aproape la fel de vibrant precum centrul istoric. Clădirea asupra căreia am intervenit face parte din acest țesut de construcții istorice, cu parterul destinat comerțului și etajul rezervat locuirii. De-a lungul timpului, aceasta a suferit însă numeroase modificări și extinderi necontrolate în curtea interioară, în timp ce fațada și-a pierdut treptat toate ornamentele originale.
Intervenția noastră a urmărit atât reactivarea funcțională a clădirii, cât și reconstituirea spiritului său arhitectural. Am propus o structură cu funcțiuni mixte, rezidențiale și comerciale, aflate într-o relație echilibrată și complementară, redând astfel clădirii rolul de element activ în viața pieței.
Fațada principală a fost reinterpretată pe baza fotografiilor de arhivă: volumele, proporțiile și detaliile decorative au fost reconstituite cu respect pentru expresia istorică, dar cu o sensibilitate și o claritate contemporane.
Galeria existentă a fost extinsă printr-o platformă din sticlă, introducând lumina ca element de transparență și verticalitate.
În curtea interioară am optat pentru o abordare declarativ contemporană. Extinderea a fost concepută ca un volum cu fațade vitrate, care permite luminii naturale să pătrundă generos în spațiile de locuire și transformă curtea într-un loc luminos, aerisit și primitor. Astfel, contrastul dintre fațada istorică reinterpretată și deschiderea contemporană a curții creează un dialog direct între două epoci și două moduri de a înțelege arhitectura.
La interior, soluțiile constructive și materialele au fost alese pentru a asigura confortul necesar, păstrând în același timp o anumită sobrietate, în acord cu caracterul clădirii.
Prin această abordare, clădirea își recâștigă nu doar valoarea funcțională și estetică, ci și statutul de reper al pieței. Ea contribuie activ la regenerarea cartierului Fabric, oferind un exemplu de echilibru între recuperarea patrimoniului și expresia arhitecturală contemporană.
În cele din urmă, proiectul demonstrează că trecutul și prezentul pot coexista într-o formă coerentă și expresivă, contribuind la consolidarea identității urbane a Timișoarei.
