Regenerarea și reutilizarea nodului hidrotehnic Uivar - Han pe Bega

Am absolvit Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara în vara anului 2025, cu o specializare în conservarea și restaurarea patrimoniului. Mă consider norocoasă că biroul de arhitectură în care lucrez în prezent, în Cluj-Napoca, îmi oferă ocazia de a mă implica în proiecte de restaurare. Un mic panou din cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția din 2025 mi-a rămas în minte: „To build or not to build, that is the question.” Încep să înțeleg că imaginea idealizată a restaurării este uneori destul de diferită de realitatea practicii. O construcție nouă poate părea, de multe ori, soluția mai simplă sau mai avantajoasă, în timp ce intervenția asupra unei clădiri existente presupune un alt tip de provocări. Cu toate acestea, tocmai aceste provocări mă fac să rezonez și mai mult cu ideea exprimată de Köllő Miklós: „Cea mai verde casă este cea care există deja sau cea care nu se construiește deloc.”

Nodul hidrotehnic din Uivar, un sat situat pe Canalul Bega, ocupă o poziție strategică în cadrul mai multor rețele interconectate. Acesta este legat direct de ecluzele funcționale de la Sânmihaiu Român (România), respectiv Ittebej și Klek (Serbia), iar Canalul Bega este conectat la Tisa, Dunăre și la întregul sistem hidrografic al Banatului, incluzând Bega Veche, râul Timiș și Canalul Terezia. Totodată, pista de biciclete amenajată pe dig face parte din rețeaua europeană de cicloturism. Peisajul este reprezentativ pentru Câmpia Banatului: întinse terenuri agricole și un ecosistem valoros dezvoltat de-a lungul Canalului Bega, care funcționează ca un coridor cultural, ecologic și social. Această conectivitate a stat la baza conceptului proiectului: transformarea nodului hidrotehnic într-un pol cultural și turistic capabil să reunească comunități locale, transfrontaliere și europene. Propunerea se inspiră din tipologia hanului și a csárdei, spații tradiționale de ospitalitate, schimb și întâlnire. Intervenția răspunde caracterului amplasamentului. Malul drept este tratat printr-o abordare minim invazivă, care conservă cadrul natural, în timp ce malul stâng găzduiește noul ansamblu al hanului, cu spații de cazare, restaurant, sală de evenimente, cramă și funcțiuni complementare. Două parcele agricole completează conceptul de sustenabilitate: una este amenajată ca livadă și grădină de legume, iar cealaltă ca o curte viticolă. Împreună, acestea formează un ansamblu rural în mare parte autosuficient, care valorifică peisajul, tradițiile locale și patrimoniul Canalului Bega.